Frumusetea sufletului nu se "calculeaza" in cuvinte, impresii sau ura. Ea cantareste greu in fata acestora prin trairi, fapte, dorinte, ganduri, rautati, copilarii si lista poate continua.
Ca de obicei incep postarea cu fraze ce aparent nu au nicio treaba cu postarea in sine :)...aparent.
E noapte, tarziu, palmele transpirate. Prima intalnire s-a sfarsit si o duci acasa. E tarziu, a fost frumos, iti zambeste. Mergeti pe mijlocul strazi, in mijlocul orasului parca de mult uitat in timp si spatiu, in trairi si vise. E orasul din basme, unde binele mereu invinge. Sa revenim la drumul spre casa. E tarziu, vantul adie usor, tanara se tine strans de bratul tau te priveste ciudat, te priveste de parca te-ar cunoaste de o viata, o viata plina de bucurii si impliniri. Ati ajuns in fata casei ce dintr-o data iti pare foarte cunoscuta. Scarile, balustrada, pomul ce mascheaza felinarul, e ca un deja vu. Recunosti totul, mai putin pe batranica ce se tine de bratul tau. Batranica? Pana acum era o tanara frumoasa. Dar si batranica e frumoasa. E frumoasa ce a stat alaturi de tine toata viata, ce a avut grija de tine mereu, ce ti-a daruit un copil minunat ce acum imi e mama, ce a avut grija de mine cand eram mic. E ingerul ce iti sopteste: "Hai sa mergem in casa, a mai trecut o zi."
(Dedicata bunicului meu ce anul acesta a murit de Alzheimer)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu